Înainte de a deveni cunoscut în lumea politică și a organizațiilor non-profit, Mihail Boldea își construise un renume ca avocat al lumii interlope din Galați.
Conform unei anchete publicate de Pro TV în martie 2012, Mihail Boldea a apărat de-a lungul carierei sale personaje controversate precum frații Corduneanu, implicați în dosare de șantaj, trafic de carne vie și trafic de droguri, dar și pe Marian Ivan, lider al rețelelor infracționale din Galați, ucis în plină stradă în 2008.
Tânărul Boldea a început ca stagiar la una dintre cele mai importante case de avocatură din Galați, dar a fost exclus pentru lipsă de loialitate și de principii morale, după cum declara atunci avocatul Alexandru Bălan.
Ulterior, Boldea și-a deschis propriul cabinet și a devenit avocatul de casă al grupărilor interlope locale.
Între clienții săi s-au numărat și Daniel Dediu, implicat într-un dosar de asasinat la comandă, și persoane cercetate pentru proxenetism, precum Ștefan Lăzar.
Din această lume a interlopilor, Mihail Boldea a făcut un salt aparent spectaculos: în anii 2006–2014, a înființat ONG-uri, a participat la proiecte educaționale și a adoptat imaginea de „voluntar civic” — pentru ca, mai târziu, să se prezinte în fața autorităților drept „sărac lipit”.
Această transformare, departe de a fi autentică, ascunde însă mecanisme mai subtile de disimulare a averii, de trafic de influență și de circulație netransparentă a fondurilor publice și private.
Experiența directă
În calitate de fost membru al Consiliului Director și ulterior conducător al AMAP între anii 2010 și 2014, am avut acces direct la modul de funcționare internă al organizației.
În acea perioadă:
- AMAP încasa donații constante, fără să existe însă proiecte concrete derulate în spațiul public;
- Fondurile colectate erau retrase frecvent în numerar din contul bancar al ONG-ului;
- Activitatea vizibilă a asociației era practic inexistentă, în timp ce în oraș circulau zvonuri că banii cash erau folosiți pentru susținerea indirectă a filialei locale a Partidului Democrat Galați.
La acea dată, controlul fiscal asupra activității organizațiilor non-profit era considerabil mai relaxat decât în prezent, iar monitorizarea reală a cheltuielilor ONG-urilor lipsea aproape complet.
După retragerea mea neoficială din structura asociației, în anul 2014, documentele au rămas în posesia fondatorului Mihail Boldea, fără predare formală sau adunare generală. Activitatea ulterioară a asociației, inclusiv eventualele modificări ale componenței conducerii, s-a desfășurat fără implicarea și fără acordul meu.
Evoluția asociației după 2014
În lipsa unor explicații publice, AMAP a continuat să funcționeze formal, cu Boldea George Ștefan figurând ulterior ca președinte al asociației.
Există indicii că structura a fost folosită pentru:
- Plăți mascate pentru diverse operațiuni personale sau politice;
- Crearea unei aparente respectabilități civice, în timp ce scopul real rămânea acela de a facilita circulația discretă a fondurilor.
Un proces intentat recent împotriva lui Boldea George Ștefan, ca reprezentant AMAP, indică faptul că operațiunile financiare ale asociației au rămas neclare și contestate chiar de persoane care au avut legături directe cu ONG-ul.
Practici de consultanță simulată
Informațiile și observațiile acumulate de-a lungul anilor indică posibilitatea ca organizațiile non-profit și firmele private asociate cu Mihail Boldea să fi fost utilizate pentru activități de consultanță financiară simulată, în lipsa unei autorizări legale.
Practici precum redactarea de documente cu implicații juridice și încasarea de sume de bani sub forma unor servicii de „consultantă” generală, realizate prin intermediul unor ONG-uri sau firme de fațadă, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea cadrului legal aplicabil profesiilor reglementate în România.
Posibile extensii ale rețelei Boldea
În mod surprinzător, în anul 2014, Mihail Boldea a fost implicat într-un proiect educațional derulat cu finanțare nerambursabilă, vizând școli din sectoarele Bucureștiului.
Deși proiectele de acest tip presupun, în mod tradițional, implicare voluntară și muncă în beneficiul comunității, profilul public și istoria personală a lui Boldea ridică semne de întrebare asupra realității acestei contribuții.
Caracterul avid după câștig personal, manifestat constant în activitățile sale anterioare, pune sub semnul întrebării măsura în care activitatea sa din cadrul proiectului a fost una autentic voluntară și lipsită de recompense financiare ascunse.
Acest aspect deschide o altă linie de reflecție:
Cât de eficiente sunt filtrele instituționale atunci când vine vorba de selecția voluntarilor în proiectele publice finanțate din fonduri nerambursabile?
De ce este important
Cazul AMAP ridică întrebări fundamentale despre:
- Lipsa de control asupra ONG-urilor care pot deveni instrumente pentru spălarea de bani sau traficul de influență;
- Relația nefirească dintre organizațiile neguvernamentale și partidele politice locale;
- Necesitatea transparenței financiare pentru toate entitățile care activează în spațiul public.
Deși în prezent Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) raportează un control fiscal mai riguros asupra activității contribuabililor, realitatea arată că practici vechi persistă:
frații Boldea continuă să se joace la limita legii, disimulând și ascunzând active, valori și interese financiare prin structuri opace, greu de urmărit pentru autorități.
Concluzie
Asociațiile non-profit joacă un rol esențial într-o societate democratică sănătoasă. Însă, atunci când sunt folosite ca vehicule pentru operațiuni ascunse, ele devin instrumente ale corupției și subminează încrederea publică.
Experiența AMAP este un avertisment asupra pericolelor lăsării în umbră a circuitului banilor în numele unor idealuri civice nerealizate.
CrossBorderChroniclesRo va continua să investigheze și să expună astfel de cazuri, în spiritul unui jurnalism independent, liber și dedicat adevărului.
Pentru că adevărata reformă nu începe în tribunale, ci din lumina adusă asupra întunericului.
Nota redacției:
Articolul de față reprezintă o relatare bazată pe surse publice și experiențe directe.
cbcro
Scopul său este de a informa și de a stimula dezbaterea asupra transparenței organizațiilor non-profit și a finanțării politice locale.
Prezentul articol nu reprezintă o acuzație juridică, ci o relatare jurnalistică destinată informării publicului.
[…] milițienii moderni supraveghează discret grădinăritul cu plicuri magice — în loc să caute infractori, caută […]