DNA Galați prinde intermediarul.

Rețeaua rămâne neatinsă – DNA Galați. Justiția se face tot la comandă.

Reținere simbolică. Complicitate reală.

DNA Galați anunță cu fast reținerea unui avocat pentru 24 de ore, prins în flagrant în timp ce primea 7.000 de euro de la un suspect pentru a-și exercita influența asupra conducerii Poliției Municipiului Tecuci. Obiectivul: tergiversarea unui dosar penal de „conducere fără permis” până la prescrierea faptei.

Flagrantul a fost documentat. Banii au fost confiscați. Presa a preluat știrea. Dar ancheta s-a oprit aici.
Unde este polițistul? Cine trebuia „convins”? Cine urma să intervină? Cine este ofițerul care, potrivit avocatului, putea aranja mușamalizarea?
Tăcere. Pentru că rețelele nu se anchetează. Se mențin.

Tecuci: unde denunțul se pedepsește, iar mafia prosperă

În același oraș, cu mai bine de un deceniu în urmă, un om simplu – Ionel Roșet – a demascat mafia permiselor auto și rețeaua de complicități din jurul clanului Țuchel. A oferit probe. A făcut denunțuri. A fost bătut, hărțuit, târât în dosare fabricate.
Astăzi, lucrează în Germania, victimă a unui sistem care l-a transformat din martor în inculpat. Iar mafia Tecuciului, aceeași, cu aceiași oameni, este neatinsă. Poliția – tăcută. Justiția locală – obedientă.

Cazul Agheniței – când DNA Galați lucra pentru infractor, nu împotriva lui

În 2013, Mihaela Agheniței, fost procuror DNA Galați, a fost exclusă definitiv din magistratură de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Motivul? A dezvoltat o relație sentimentală cu Mihail Boldea, fost deputat cercetat pentru crimă organizată. A fost dovedit că îl chema zilnic în birou, îi oferea informații din dosare, executa anchete la ordinele lui și îl ajuta să-și construiască un profil de „colaborator al justiției” pentru a beneficia de reducerea pedepsei.

DNA Galați a fost transformată într-un instrument de protecție pentru Boldea. Justiția a fost subjugată de interese și pasiuni personale, iar procurorii deveneau executanți ai mafiei.

Mihaela Leu – mandat nou, bilanț zero

Până în anul 2024, la conducerea DNA Galați s-a aflat Mihaela Leu, reînvestită de CSM în ciuda faptului că, timp de peste un deceniu, structura nu a produs niciun dosar major. Începând cu 2024, noul procuror-șef al DNA Galați este Dorina Grigore, nașa lui Marius Humelnicu, deputat PSD și fost ministru interimar al Transporturilor, dar până în acest moment nu există semnale privind o ruptură clară de vechea rețea de influență.

Această legătură de natură personală între procurorul-șef Dorina Grigore și politicianul Marius Humelnicu, om cu influență în structurile de putere locală și națională, ridică semne serioase de întrebare privind imparțialitatea și autonomia DNA Galați. Într-un context în care rețelele de influență funcționează pe bază de naș-fin, iar justiția este modelată prin relații informale, astfel de conexiuni devin nu doar relevante, ci toxice pentru încrederea publicului în instituțiile anticorupție.

În mod esențial, trebuie reamintit și că fosta șefă a DNA Galați, Mihaela Leu (fostă Pucheanu), este verișoară cu actualul primar al municipiului Galați, Ionuț Pucheanu. Relația de rudenie directă – tații celor doi fiind frați – nu a fost niciodată infirmată oficial, deși publicații independente au solicitat în mod repetat lămuriri. Această legătură familială ar putea explica de ce DNA Galați nu a anchetat niciodată administrația locală, în ciuda numeroaselor semnale de corupție și favoritism din cadrul Primăriei Galați.

În același timp, merită menționat că relațiile de familie sau de loialitate între liderii locali și cei care ar trebui să-i ancheteze sunt, în multe cazuri, cheia tăcerii instituționale. Nu este o teorie a conspirației, ci o practică generalizată: unele instituții sunt infiltrate și paralizate tocmai de cei care ar trebui să le slujească. În spatele unor funcții oficiale aparent neutre pot exista structuri informale, rețele de interese și obediențe care scapă oricărei transparențe și care sabotează, din interior, orice formă de justiție reală.

Activitatea instituției a fost practic inexistentă, conform presei locale, iar rezultatele – nule.
Dar, în mod ironic, mandatele se succed.
Pentru că nu contează eficiența, ci obediența.

Dar Poliția Tecuci? Rămâne protejată. 😏

Cazul avocatului reținut demonstrează că instituțiile românești nu funcționează pentru adevăr. Ci pentru imagine. Poliția Tecuci, despre care avocatul pretindea că poate fi „convinsă”, nu este anchetată. Nici acum.
Este aceeași structură care a ignorat violențele împotriva lui Ionel Roșet. Care a distrus probe. Care a acoperit infracțiuni ale rețelei Țuchel. Și care, azi, rămâne în umbră, protejată de DNA.

Organizațiile din umbră și rețelele de influență care nu apar în rechizitorii

În spatele fiecărui dosar „cu greutate” din România, există adesea mai mult decât nume, fapte și probe. Există legături invizibile, organizații discrete, cercuri de influență care nu figurează în niciun rechizitoriu și nu apar în nicio conferință de presă oficială. Cazul Mihail Boldea – procuror Agheniței este relevant nu doar juridic, ci psihologic și cultic: există indicii că fostul deputat, cu o carismă cultivată și manipulare abilă, ar fi fost afiliat unei organizații de tip MISA, cunoscută pentru practicile de control mental, seducție strategică și influență asupra decidenților fragili emoțional sau vulnerabili profesional.

Aceasta ar putea explica nu doar relația intimă periculoasă dintre Agheniței și Boldea, ci și modul în care procurorii, judecători sau polițiști au fost neutralizați, seduși sau cooptați în tăcere.
România profundă nu este doar despre corupție instituțională. Este și despre rețele oculte care își infiltrează oamenii în punctele nevralgice ale statului.
Și câtă vreme aceste structuri nu sunt recunoscute oficial, justiția va continua să se lupte cu interpușii, în timp ce adevărații strategi rămân în umbră, zâmbind din rețele invizibile.

DOCUMENTAR: Cum a devenit DNA Galați un focar de abuz și complicități sub protecția lui Gheorghe Ivan

Potrivit unei anchete publicate de impact-est.ro în aprilie 2013, DNA-ST Galați a devenit, sub conducerea lui Gheorghe Ivan, o structură infestată de abuzuri, corupție instituțională și manipulări judiciare, până în punctul în care presa locală a numit-o fără ocol: BORDELUL DNA Galați.

20 de magistrați, inclusiv șefi de secție, procurori DIICOT, judecători de la Curtea de Apel și membri ai CSM au fost interceptați ilegal. Cariera le-a fost afectată fără temei, iar dosarele au fost închise sau uitate în sertare. În același timp, Ivan ar fi asistat personal la partidele sexuale dintre procuroarea Agheniței și Mihail Boldea, în interiorul sediului DNA.

Dosare precum tunul imobiliar AVIASAN, în valoare de 40 milioane de euro, nu au fost niciodată trimise în instanță. În schimb, s-au tocat sute de mii de lei pe interceptări fără finalitate. Ivan a fost acuzat că a folosit mașinile DNA în scop personal și că a obținut un apartament din fonduri publice prin înșelăciune.

DNA Galați, în loc să fie o instituție de anchetă, a fost transformată într-un instrument personal de intimidare și control. Și totuși, Gheorghe Ivan a fost apărat constant de conducerea centrală a DNA și de Secția pentru procurori a CSM.

Concluzie: statul care-și sacrifică intermediarul și-și păzește rețeaua

Din Boldea care dicta anchete în biroul procuroarei Agheniței, până la avocatul necunoscut reținut pentru 7.000 de euro, nimic nu s-a schimbat.
Epoca Băsescu a creat rețelele. Epoca Nicușor le menține. Sub alt decor. Cu SRI în rol de anchetator. Cu DNA în rol de văl.

România nu face justiție. România reglează. România mimează.
Și tot în România, denunțătorii sunt exilați, iar protectorii mafiei primesc mandate noi.