Alertă OSINT: România devine bastion NATO fără acoperire

BUCUREȘTI – România se află într-un moment de vulnerabilitate maximă, pe fondul escaladării conflictului Israel–Iran și al retragerii sprijinului militar occidental pentru Ucraina. Surse OSINT confirmă existența unor tensiuni majore în structurile interne ale statului român, inclusiv în Armată, SRI și MAI, în paralel cu lipsa unui guvern funcțional de peste trei luni.

Președintele României, Nicușor Dan, nu a nominalizat niciun premier după demisia guvernului interimar din martie 2025. În timp ce România înregistrează o datorie publică record de peste 1.000 miliarde lei și un leu depreciat 5,05 RON/€, autoritățile evită orice comunicare privind o strategie națională de criză. În acest vid de autoritate, surse din structurile de securitate indică posibile scenarii de colaps administrativ și ieșire controlată a României din sistemul economic euroatlantic. Nemulțumirile cresc în rândul militarilor, al structurilor de ordine publică și în administrație, iar lipsa unui executiv stabil sporește riscul de reacții necontrolate din partea unor segmente ale aparatului de stat.

Continuarea editorialului oferă o analiză OSINT extinsă, scenarii geostrategice

SITUAȚIA GLOBALĂ

ISRAEL – Țara care nu a cerut niciodată permisiunea
Israelul acționează unilateral, atacând infrastructura iraniană cu sprijin indirect american. Oficial – pentru a preveni un nou Holocaust. Real – pentru a recâștiga statutul de hegemon regional. Războiul nu mai este defensiv, ci ofensiv simbolic și geopolitic.

PAKISTAN – Fantoma cu focoase nucleare
Pentru prima dată în istorie, Pakistanul a emis un avertisment nuclear direct: dacă Israelul atacă Iranul cu armă atomică, Islamabad va riposta. Avertismentul a fost extins și asupra SUA și Franței, semnalând că orice intervenție străină va atrage Pakistanul de partea Iranului. Această mișcare nu este spontană, ci are binecuvântarea tăcută a Chinei.

SUA – Lupul care păzește stâna, dar se uită la alt deal
Sprijinul pentru Israel este total… dar selectiv. Washingtonul nu se angajează militar direct. În schimb, profită geopolitic: diminuează ajutorul pentru Ucraina; reorientează opinia publică spre Orientul Mijlociu; justifică bugetar abandonul Ucrainei. Războiul devine paravan strategic.

UCRAINA – Frontul uitat și abandonat elegant
Zelenski este lăsat fără sprijin real. Ajutoarele scad, armamentul se epuizează, iar linia de apărare cedează. Ucraina este sacrificată fără zgomot, în numele unei noi priorități globale. Se conturează un reset al granițelor pe axa Dnipro–Odessa, iar România rămâne izolată în vecinătatea unui haos controlat.

UNIUNEA EUROPEANĂ – Spectatorul cu frică de migranți
UE nu are reacție strategică coerentă. Franța mimează diplomația. Germania tremură pentru gaz. Estul urlă ideologic. Sudul se teme de refugiați. Rezultatul? Nimeni nu conduce, toți reacționează. România e prinsă în menghina unei Europe paralizate și a unui NATO selectiv.

SCENARII POSIBILE

Scenariul 1: „Foc în Cercul de Foc”
Conflictul Israel–Iran se extinde. Pakistan intră. Hezbollah deschide un nou front. SUA intervin. Rusia profită în Ucraina. China presează Taiwanul. NATO e forțat să aleagă între fronturi. România devine teren de desfășurare, nu țară suverană.

Scenariul 2: „Cortina se lasă în Ucraina”
SUA și UE își retrag sprijinul, invocând „criza acută” din Orient. Ucraina e împinsă la negocieri cu Rusia. România devine graniță directă cu noul imperiu rusesc. Moldova rămâne singură. Bulgaria și Ungaria trag linie cu Kremlinul.

ROMÂNIA ÎN OCHIUL FURTUNII ECONOMICE

Inflația reală în România depășește 16% anualizat, potrivit unor estimări independente, în timp ce BNR comunică un nivel „corectat” de 9,2%. Rata de îndatorare publică a depășit 50% din PIB, iar veniturile bugetare sunt sabotate de evaziune, scutiri și cheltuieli sociale nesustenabile. În același timp, investițiile în infrastructură au fost înghețate, iar fondurile europene sunt în pericol de suspendare pentru lipsă de cofinanțare.

„România se împrumută zilnic cu peste 100 de milioane de euro doar pentru a-și rostogoli datoria”, a declarat recent analistul economic Cosmin Marinescu. Din zona guvernamentală, tăcere. Mai mult, în paralel cu degradarea ratingului de țară, dobânzile la titlurile de stat românești au devenit printre cele mai mari din UE, apropiindu-se de nivelurile Greciei din 2010.

Oficialii europeni avertizează discret că, în lipsa unei consolidări bugetare serioase și a unui guvern funcțional, România riscă să fie exclusă din viitoarele mecanisme de solidaritate financiară post-NGEU. Se discută inclusiv despre un „cordon sanitar financiar” la granița de est a UE, care să delimiteze statele solvabile de cele în risc de default.

FRONTUL MOLDOVEI – Transnistria, pod sau baraj?

Forțele ruse din Transnistria rămân în alertă maximă. Potrivit unor rapoarte OSINT din mai 2025, contingentul de 1.500 de soldați ruși din Tiraspol au primit întăriri sub formă de echipamente radioelectronice și sisteme de bruiaj. Deși Moscova neagă oficial, imaginile satelitare confirmă mutări tactice spre sudul regiunii, în proximitatea zonei Galați–Reni.

Exercițiul militar Saber Guardian 25, desfășurat în România și implicând forțe NATO, nu a fost coordonat cu autoritățile moldovene. Chișinăul a reacționat slab, printr-un comunicat al Ministerului Apărării, care a evitat orice referire la Transnistria. Între timp, UE a transmis un „apel la calm”, dar fără niciun sprijin operațional.

Experții avertizează că, în lipsa unei strategii comune București–Chișinău, frontul estic al României riscă să devină o nouă linie de instabilitate. În caz de ofensivă rusească din sudul Ucrainei, Transnistria ar putea deveni o placă turnantă pentru extinderea conflictului către gurile Dunării.

RESETAREA REGIONALĂ – planuri americane, ambiguități germane, tăceri franceze

Pe fondul retragerii strategice a SUA din Europa de Est și reorientării către Indo-Pacific și Orientul Mijlociu, România rămâne prinsă între planuri geopolitice divergente. Administrația Trump 2 a semnalat că Europa trebuie să-și asume responsabilități sporite, în timp ce Pentagonul planifică o redistribuire a capabilităților spre Mediterana și Marea Roșie.

În paralel, Germania continuă să transmită mesaje ambigue: sprijină Ucraina declarativ, dar ezită să livreze arme grele și evită confruntarea directă cu Rusia. Declarațiile lui Boris Pistorius din 13 iunie 2025 privind „reducerea prezenței americane” în Europa sunt percepute ca semnale că Berlinul se pregătește pentru o „coabitare inevitabilă” cu Federația Rusă.

Surse OSINT (Le Monde, Mediapart, BruxellesTimes) indică existența unor acorduri neoficiale între Paris și Moscova privind evitarea extinderii conflictului spre Balcani. România, în acest context, este lăsată în afara oricărei arhitecturi regionale de securitate viabilă.

Resetarea regională înseamnă și resetarea influenței. Ungaria își consolidează parteneriatele energetice și militare cu Rusia. Serbia primește semnale de sprijin discret din partea Chinei. Bulgaria se repoziționează economic prin coridoare alternative spre Asia. România? Așteaptă. Și speră.

În lipsa unui proiect național clar, România riscă să devină o provincie strategică marginalizată, prinsă între hegemonii care negociază fără să o consulte.

OPINIE CBCRO

Dacă România nu își regăsește rapid coerența internă și nu valorifică nemulțumirile acumulate din instituții în direcția unei reconstrucții reale, nu va mai fi abandonată – va fi uitată. Este nevoie de o voce, o viziune și un curaj politic care să repună România pe hartă, nu doar ca partener, ci ca actor. Căci într-o Europă care se resetează, cine tace, dispare.