Fentanil și cocaină sunt astăzi puse pe același plan în spațiul public românesc, într-o construcție mediatică ce leagă dosarul Pascu, justificările politice ale Statelor Unite și cazul internațional al Venezuelei. O analiză a probelor concrete, a documentelor oficiale și a datelor tehnice arată însă o realitate mult mai precisă: vorbim despre substanțe diferite, surse diferite, mecanisme diferite și dosare penale care nu se suprapun juridic.
Confuzia apare atunci când discursul politic și explicația generală despre droguri sunt prezentate ca fiind echivalente cu faptele dovedite în instanță.
Fentanilul în România: ce s-a găsit concret în dosarul Pascu
În România, fentanilul apare documentat nu ca fenomen geopolitic, ci ca probă într-un dosar penal de omor, cunoscut publicului sub numele de dosarul Vlad Pascu. În acest caz, doi tineri au fost uciși după ce Pascu a condus un autovehicul sub influența drogurilor.
În septembrie 2023, DIICOT a confirmat oficial, în cadrul operațiunii „Hidra”, că la furnizorii lui Vlad Pascu (frații Ștefan) au fost identificate și ridicate tablete de fentanil, alături de alte substanțe de mare risc. Aceste date provin din comunicatele și informațiile judiciare prezentate public în faza de urmărire penală.
Elementul esențial, rar explicat în presă, este originea fentanilului din România. Spre deosebire de fentanilul din America de Nord, produs clandestin în laboratoare ilegale, fentanilul identificat în România provine cel mai probabil din sustrageri din circuitul medical și farmaceutic, unde substanța este utilizată legal în anestezie și tratamentul durerii severe.
Această diferență de sursă este crucială: în România vorbim despre abuz și distribuție limitată, nu despre producție industrială sau carteluri internaționale.
Fentanilul și mecanismul „invizibil” al morții: de ce amestecul cu cocaina este letal
Fentanilul este un opioid sintetic extrem de potent. Potrivit Drug Enforcement Administration (DEA), este de aproximativ 50 de ori mai puternic decât heroina și de până la 100 de ori mai puternic decât morfina.
“Fentanyl is a powerful synthetic opioid that is similar to morphine but is 50 to 100 times more potent.”
Drug Enforcement Administration (DEA)
Doza letală este microscopică. Aproximativ 2 miligrame de fentanil – echivalentul câtorva granule de sare – pot fi suficiente pentru a ucide un adult.
Pericolul major apare în amestecul fentanil–cocaină, cunoscut în literatura de specialitate drept efectul de „speedball”. Cocaina, stimulant, maschează temporar efectul de sedare al fentanilului. Consumatorul simte energia și euforia cocainei, dar în paralel fentanilul acționează ca depresor al sistemului respirator.
Rezultatul este dramatic: respirația se oprește fără semne evidente de avertizare. Acesta este motivul pentru care CDC arată că numeroase decese apar la persoane care nu știau că substanța consumată conținea fentanil.
Sursă CDC: MMWR – creșterea deceselor asociate fentanilului (2013+)
Cocaina în dosarele internaționale: ce se judecă în cazul Maduro și Venezuela
În contrast total cu situația din România, dosarul penal al Statelor Unite împotriva lui Nicolás Maduro este un dosar clasic de narco-terorism și trafic internațional de cocaină.
Actul de acuzare emis de U.S. Department of Justice – Southern District of New York, în 2020, vorbește explicit despre:
“conspiracy to import cocaine into the United States”
U.S. Department of Justice
Documentul descrie producție de cocaină în Columbia, colaborări cu FARC, rute aeriene și maritime și transporturi de ordinul tonelor. În acest rechizitoriu, fentanilul nu apare.
Document oficial: U.S. Department of Justice – Superseding Indictment (PDF)
Relatările Reuters despre apariția lui Maduro în fața instanței federale confirmă acest cadru juridic:
“Maduro faces narco-terrorism charges related to cocaine trafficking.”
Reuters
Sursă: Reuters – Maduro în instanță (New York)
Fentanilul ca justificare politică: de la Washington la titlurile din România
Fentanilul intră în ecuația Venezuelei nu prin dosar, ci prin discurs politic. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a invocat public fentanilul ca parte a argumentului privind securitatea națională și combaterea drogurilor, într-un context electoral în care decesele prin supradoză au depășit pragul psihologic de 100.000 de morți anual în SUA.
“Fentanyl isn’t the only drug in the world.”
JD Vance, declarație publică
Această mutare de discurs are o cronologie clară:
- 2020: dosarul Maduro este construit pe cocaină și FARC;
- după 2013: fentanilul devine principala cauză a supradozelor în SUA;
- 2024–2026: fentanilul devine temă centrală de campanie și justificare politică.
Raportul ONU World Drug Report 2024 confirmă că Venezuela este o platformă de tranzit pentru cocaina sud-americană, nu un centru de sinteză pentru opioide.
Sursă: UNODC – World Drug Report 2024
DATE TEHNICE – COMPARAȚIE DIRECTĂ
Analiza probelor
• Fentanil (România) – proveniență farmaceutică, sustrageri din circuit medical, distribuție limitată, caz penal de omor (dosarul Pascu).
• Cocaină (Venezuela) – producție industrială, rute transatlantice, volume de ordinul tonelor, narco-terorism (dosarul Maduro).
• Discrepanța – fentanilul este o anomalie a pieței negre în România, dar este folosit ca argument de securitate națională în discursul despre Venezuela, deși documentele DEA și ONU indică în continuare cocaina drept principalul produs al cartelurilor protejate de regimul Maduro.
Concluzie
Fentanilul și cocaina nu sunt interschimbabile, iar dosarele în care apar nu pot fi amestecate fără a deforma realitatea.
În România, fentanilul apare într-un dosar de omor prin conducere sub influența drogurilor. În Statele Unite, fentanilul este o criză socială. În cazul Maduro și Venezuela, substanța judecată este cocaina.
A confunda aceste planuri înseamnă a înlocui faptele cu narațiunea. Un ziar are obligația să facă exact opusul.
Leave a Reply