Deficit istoric: România, pe primul loc în UE la dezechilibru bugetar în 2024

Deficit istoric: România, pe primul loc în UE.

Deficit istoric este expresia care definește cel mai bine situația bugetară a României în 2024. Eurostat a anunțat oficial că țara noastră a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB – cel mai mare din Uniunea Europeană. Este o performanță negativă ce readuce în discuție practici bugetare netransparente. Decizii politice riscante și o economie fragilizată de lipsa reformelor reale.

Ministerul Finanțelor.

Conform metodologiei europene ESA, care include toate angajamentele bugetare până la finalul anului, România a depășit semnificativ cifra anunțată inițial de Ministerul Finanțelor – 8,65% din PIB, echivalentul a 152,7 miliarde lei. Diferența de aproape un procent între cele două cifre se explică printr-o practică devenită uzuală: amânarea plăților bugetare pentru a masca artificial un deficit real mult mai grav.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a confirmat public această tehnică. El recunoscând că instituția pe care o conduce a efectuat la început de 2025 plăți restante în valoare de 6,7 miliarde lei, aferente anului anterior. Ocolirea realității contabile devine astfel o formă de cosmetizare bugetară care subminează încrederea în datele oficiale.

Ministerul Finanțelor a explicat diferențele prin includerea în calculul european a datoriilor restante și a transpunerii dobânzilor din sistemul cash în cel ESA. În termeni clari, România cheltuie mai mult decât are și evită să arate acest lucru în cifrele interne.

Grav este că, la doar trei luni de la începutul anului 2025, deficitul bugetar a atins deja 2,3% din PIB – aproximativ 44 miliarde lei. În același trimestru al anului trecut, era cu 0,24 puncte procentuale mai mic. Traiectoria este evidentă și periculoasă, iar angajamentul declarativ de a închide anul 2025 cu un deficit de 7% devine tot mai puțin credibil.

Fondul Monetar International ne spune:

Într-un context internațional complicat, Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere previziunile pentru zona euro. FMI anticipând o creștere economică de doar 0,8% în 2025. România, parte a acestei regiuni, resimte direct frânarea investițiilor și scăderea încrederii externe. Agențiile de rating, începând cu Moody’s, au reacționat rapid, coborând perspectiva României de la „stabilă” la „negativă” și avertizând asupra turbulențelor politice și lipsei de coerență fiscală.

În paralel, Guvernul încearcă să liniștească opinia publică. Fostul ministru Adrian Câciu respinge ideea unei „apocalipse bugetare” și minimalizează riscurile unui acord cu FMI.

Totuși, indicatorii financiari spun altceva: România se împrumută cu cele mai mari dobânzi din UE, iar deficitul tot crește.

Un alt punct nevralgic îl reprezintă fondurile europene. România mai are acces la aproximativ 20 de miliarde euro prin PNRR, dar nu a primit niciun ban în 2024, iar cererile de plată restante și nefinalizarea reformelor blochează fluxul financiar. În lipsa acestor fonduri, guvernul se bazează exclusiv pe împrumuturi scumpe și pe bugete fragile.

Prezidențiabilul interimar ne trage de atenție.

Președintele interimar Ilie Bolojan a atras atenția asupra necesității reducerii cheltuielilor și reorganizării aparatului administrativ. Experții economici, precum Cristian Păun, susțin reforme structurale serioase: reducerea numărului de primării, consilii județene și instituții publice ineficiente. Cheltuielile publice sunt supradimensionate, iar productivitatea administrației este în cădere.

În paralel, economia românească suferă din lipsa investițiilor strategice. Deși guvernul susține că a investit 25 miliarde lei în primele luni ale anului, aceste sume nu compensează neatragerea banilor europeni și nici nu stimulează suficient creșterea economică.

România se află la o răscruce. Pe de o parte, promisiuni politice de redresare. Pe de alta, cifre alarmante, decizii amânate și o presiune crescândă din partea piețelor. Deficitul istoric din 2024 nu este doar o problemă contabilă – este simptomul unui stat care trăiește pe datorie și refuză să își ajusteze stilul de viață la resursele reale.

Articol publicat în exclusivitate de redacția CrossBorderChroniclesRo. Analiză realizată de Mircea Bivol, jurnalist independent.