În iulie 2025, inventarul tăcut al BNR:
Banca Națională a României (BNR) a lansat o licitație publică estimată la 6 milioane de lei pentru implementarea unui sistem informatic care să colecteze și să proceseze date detaliate despre averea, datoriile și consumul gospodăriilor din România. Oficial, proiectul este justificat prin angajamentele luate în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în coordonare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). Neoficial însă, acest „inventar discret” vine într-un moment critic, când datoria publică a țării atinge niveluri istorice, iar statul caută să demonstreze creditorilor externi că are suficiente „garanții interne”.
Cum și ce va număra BNR
Recensământul se va desfășura pe parcursul a trei ani, iar cetățenii selectați vor fi invitați la interviuri de până la 90 de minute, desfășurate în propriile locuințe. Aceste locuințe vor fi evaluate vizual și clasificate de operatorii de colectare a datelor.
Conform documentației oficiale publicate în SICAP, cercetarea este recomandată de Comitetul de Statistică și Guvernanță al OCDE. Ea va utiliza metodologia Household Finance and Consumption Survey (HFCS), coordonată la nivel european de BCE, pe un ciclu de trei ani.
BNR își propune să afle:
- avuția totală a gospodăriilor;
- cum se finanțează acestea;
- care sunt obiceiurile lor de consum.
Operatorii vor clasifica locuințele în funcție de amplasare:
- în centrul orașului;
- între centru și periferie;
- la periferia orașului;
- în mediul rural;
- în zone izolate.
Și vor acorda un rating gospodăriilor, după finisajele exterioare, suprafață, acces la utilități, teren și etaje:
- lux;
- de mijloc;
- modest;
- venituri foarte scăzute.
Toate datele, inclusiv „paradatele” (precizia răspunsurilor, prezența altor persoane, gradul de încredere al intervievatului), vor fi centralizate și validate, completate cu date administrative și livrate BCE. Eșantionul: 12.000 gospodării + 6.200 de rezervă, selectate de Institutul Național de Statistică.
De ce acum? Elefantul datoriei
BNR susține că această inițiativă alinia României la cerințele BCE și SEBC. Dar adevărul este că statul român, cu o datorie publică apropiată de 60% din PIB, are nevoie să arate creditorilor că populația încă are suficientă avere pentru a fi taxată în continuare. Dincolo de cuvintele sterile din documentele oficiale, recensământul avertizează că locuințele, economiile și „proprietățile” oamenilor sunt deja luate în calcul ca potențial colateral pentru împrumuturile viitoare. Este doar primul pas.
Lecțiile pe care turma nu le învață
Turmele civice inutile au uitat un adevăr istoric: România lui 1989 a fost singurul stat suveran industrializat care, prin sacrificii uriașe, și-a achitat întreaga datorie externă. O performanță unică în istoria financiară a umanității, care a dovedit că popoarele pot fi libere financiar, dacă sunt dispuse să plătească prețul. Dar aceleași turme, manipulate, au fost convinse să-și vândă propria industrie pe nimic, să-și „cumpere” locuințele pe care deja le plătiseră prin munca lor, crezând că dobândesc libertatea. Așa li s-a vândut iluzia proprietății, în timp ce averea colectivă era prăduită.
Pentru că prostimea a fost săracă nu fiindcă nu avea bogății, ci pentru că nu a știut niciodată cât de bogată era.
Manevrele păpușarilor: un tipar vechi
Aceeași strategie se repetă acum, la scară europeană: creezi criza, apoi aduci un lider-fantomă sau un „salvator” care canalizează furia populară spre o direcție inofensivă. Astăzi, Călin Georgescu joacă acest rol în România: promovat mai întâi ca salvator naționalist, apoi victimizat de establishment, el devine supapa prin care frustrările turmelor sunt exprimate, fără ca rețelele reale de putere să fie atinse.
Această tehnică are o tradiție îndelungată: tribunii poporului în Roma Antică, infiltrații țariști în revoluțiile rusești, sprijinul elitelor industriale pentru Hitler în Germania interbelică, peronismul argentinian, „opoziția sistemică” în Rusia contemporană. Populațiile cred că luptă împotriva sistemului, dar în realitate întăresc puterea păpușarilor.
Și astăzi, în România, aceeași dramaturgie: aresturi televizate, linșaje mediatice controlate, discursuri radicale, dar niciun risc pentru adevărații spoliatori.
Analiză: datele devin arme
Inventarul de azi pare banal. Dar datele colectate acum vor deveni arme: statistici transformate în politici, politici în taxe, taxe în pierderi pentru cei mulți. Statul știe exact cât valorează fiecare casă, fiecare teren, fiecare cont bancar, și va decide când și cum să le valorifice în interesul său.
Populația este deja pregătită psihologic: crede că „e normal” să plătească mai mult pentru datoriile altora, că „e civilizat” să își vadă casa evaluată de stat ca garanție.
Concluzie: turmele plătesc întotdeauna
Istoria ne învață că turmele plătesc întotdeauna. La Roma, la Bizanț, în Franța medievală, în Argentina, în Germania interbelică, în Rusia țaristă sau sovietică — și în România post-1989. Turmele sunt manipulate să își accepte rolul de garanție finală. Nu contează cine e liderul-marionetă, ci cine sunt păpușarii.
Pentru moment, recensământul BNR este doar „statistică”. Dar politica vine curând — și odată cu ea pierderea. Iar turma, dacă nu se trezește, va plăti din nou: cu casele, cu economiile, cu libertatea.
Turmele civice inutile trebuie să își amintească: libertatea financiară nu vine fără preț. Iar cei care uită cât de bogați sunt, vor rămâne săraci pentru totdeauna.
CBCRO
