Un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România ar primi un vot afirmativ din partea președintei Maia Sandu, conform declarațiilor istorice oferite pe 12 ianuarie 2026. Într-o analiză exclusivă pentru CBCRO News, explorăm cum această poziție fără precedent transformă radical dinamica de securitate la granița de est a NATO, într-un moment în care presiunile hibride ale Kremlinului au atins un punct critic.
1. Miza geopolitică a unui referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România
Declarația Maiei Sandu nu este doar o opțiune personală, ci o strategie de supraviețuire națională. În cadrul podcastului britanic The Rest Is Politics, realizat de jurnaliștii Rory Stewart și Alastair Campbell, președinta a explicat că vulnerabilitatea unui stat mic în fața unei puteri agresive forțează decizii istorice.
Conform surselor citate de HotNews.ro, Maia Sandu a afirmat clar:
„Dacă s-ar organiza un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România, aș vota pentru reunire”.
Această schimbare de paradigmă vine pe fondul raportărilor Radio Free Europe care indică o intensificare a tentativelor de destabilizare coordonate de serviciile secrete ruse.
2. Reacțiile politice după anunțul istoric privind unirea
Ecourile acestui referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România au generat o undă de șoc în ambele capitale. La București, vocea cea mai puternică a venit din partea liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care a declarat pentru STIRIPESURSE.RO că România trebuie să fie pregătită cu un plan economic concret pentru a susține Basarabia.
- Poziția AUR: Susținerea oricărui demers legislativ care accelerează integrarea.
- Reacția Opoziției de la Chișinău: Igor Dodon a criticat dur declarația pentru Digi24.ro, considerând-o o „amenințare la statalitate”.
- Viziunea Europeană: Surse Reuters sugerează că Bruxelles-ul monitorizează atent stabilitatea democratică în contextul acestei polarizări.
3. Provocările economice ale unui referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România
Dincolo de simbolism, unirea presupune un efort financiar monumental. Experții consultați de CBCRO News subliniază că armonizarea sistemelor de pensii și salarii ar necesita un fond de coeziune special, susținut parțial de Uniunea Europeană. Investițiile în infrastructura feroviară și energetică, începute masiv în 2024, sunt pilonii pe care s-ar sprijini o eventuală fuziune statală.
O analiză Reuters arată că interconectarea digitală și energetică este deja avansată, reducând dependența de resursele rusești. Totuși, un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România trebuie să abordeze și statutul regiunii transnistrene, unde trupele ruse rămân un factor de blocaj major.
4. Securitatea și „Umbrela NATO”
Principalul argument pro-unire în 2026 a devenit securitatea militară. Fiind un stat neutru conform Constituției, Moldova nu poate beneficia de Articolul 5 al NATO. Prin unirea cu România, teritoriul dintre Prut și Nistru ar intra automat sub protecția alianței nord-atlantice, un scenariu pe care Moscova îl consideră „inacceptabil”.
Publicația HotNews.ro notează că acesta este motivul principal pentru care Maia Sandu a ales acest moment pentru a-și face publică opțiunea de vot.
Concluzii CBCRO News
Declarația din 12 ianuarie 2026 nu este doar o știre, ci un act de curaj politic. Deși drumul până la un referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România este presărat cu obstacole legale și sociale, discuția este acum oficială. Viitorul Moldovei pare să se decidă la urne, între identitatea de stat independent și dorința de protecție sub steagul românesc.
Leave a Reply