Marea întoarcere acasă? Te uiți la știri și ai impresia că România tocmai a rezolvat problema care o macină de 30 de ani: exodul. PRO TV îți spune că românii se întorc masiv acasă. Cifrele invocate par serioase, sursele par „respectabile”, tonul este liniștitor.
Doar că, dacă citești dincolo de titluri, descoperi același mecanism vechi: realitatea este tăiată la jumătate, iar jumătatea convenabilă devine adevăr oficial.
Iată cum o plecare din Marea Britanie spre Germania este transformată, pe hârtie, într-o „revenire în patrie”.
Ce spune PRO TV, textual
Într-un material preluat din publicația britanică Daily Mail, PRO TV afirmă că:
„37.000 de rezidenți români au părăsit Marea Britanie între iunie 2024 și iunie 2025, în timp ce doar 14.000 au sosit.”
Sursa invocată este Oficiul Național de Statistică al Marii Britanii (ONS):
https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/populationandmigration/internationalmigration
Mesajul transmis publicului este clar: românii se întorc acasă.
Problema este că ONS nu afirmă nicăieri acest lucru.
Mit vs. Realitate: așa se fabrică „exodul invers”
Mitul PRO TV
„37.000 de români s-au întors din Marea Britanie.”
Realitatea ONS
37.000 de români au ieșit din Marea Britanie. Punct.
ONS nu spune:
– unde s-au dus
– dacă s-au stabilit în România
– dacă s-au întors definitiv
Mulți dintre acești oameni:
– s-au mutat în Germania
– în Olanda
– în Belgia
– în statele nordice
Dar, în statistica de la București, ei devin automat „reveniți”.
Aceasta nu este o eroare. Este manipulare prin omisiune.
Ironia toxică: Daily Mail ca „dovadă de succes românesc”
Există o ironie pe care presa românească o evită deliberat.
Daily Mail este cunoscută în Marea Britanie pentru articolele sale anti-imigrație, în care cifrele de migrație sunt folosite pentru a speria publicul britanic:
„uitați câți est-europeni vin, ce presiune pun pe sistem, ce bine că pleacă”.
Presa românească face exact opusul: ia aceeași narațiune britanică anti-imigrație și o reciclează drept „succes românesc”.
Aceeași cifră.
Două propagande diferite.
Ambele mincinoase prin omisiune.
Migrația reală: „ping-pong”, nu „întoarcere”
Migrația românească nu mai este „plecare → întoarcere”.
Este plecare → mutare → mutare → supraviețuire.
Românii nu se întorc la Vaslui sau Botoșani.
Se mută la München, Stuttgart, Rotterdam sau Bruxelles, acolo unde salariul net și stabilitatea sunt mai mari.
Dar pentru:
– statistici
– bugete
– discurs politic
orice ieșire dintr-un stat occidental este vândută drept „revenire”.
Câți români sunt plecați cu adevărat
Ce spun INS și Eurostat
Pe baza domiciliului declarat:
– aproximativ 4–4,5 milioane de români plecați
INS: https://insse.ro
Eurostat:
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics
Ce spun ONU și Banca Mondială
Pe baza datelor din țările de destinație:
ONU – International Migrant Stock:
https://www.un.org/development/desa/pd/content/international-migrant-stock
Banca Mondială – Migration & Remittances:
https://www.worldbank.org/en/topic/migrationremittancesdiasporaissues
👉 Peste 6 milioane de români trăiesc în afara României.
Diferența nu este o dispută tehnică.
Este românul plecat, dar păstrat în acte.
Experiență directă: român „întors” doar pe hârtie
„Sunt de peste 8 ani în Germania. Muncesc aici, plătesc taxe aici, trăiesc aici.
În actele Germaniei sunt rezident.
În actele României figurez încă la domiciliul din țară.Statul român mă folosește ca număr — pentru statistici, bugete și subvenții — deși nu am mai folosit un drum sau un spital din România de aproape un deceniu.”
Ca mine sunt milioane.
Acești oameni:
– nu mai produc în România
– nu mai consumă în România
– nu mai trăiesc în România
Dar există în evidențe.
Pentru sistem, asta e suficient.
„700% creștere salarială”: adevăr pe hârtie, minciună în viață
Eurostat confirmă creșterea procentuală a salariilor:
https://ec.europa.eu/eurostat/web/labour-market/wages
Dar realitatea este alta:
– baza de plecare era una dintre cele mai mici din UE
– inflația 2021–2024 a anulat mare parte din creștere
– costurile reale (energie, mâncare, chirii) au explodat
Românii nu trăiesc mai bine. Trăiesc mai scump.
Realitatea 2026: mai mult pe hârtie, mai puțin în buzunar
În timp ce televiziunile numără „reveniri”, puterea de cumpărare scade.
Prognozele Comisiei Europene și avertismentele BNR arată clar: în 2026, salariul real al românilor este erodat de inflație și de politici fiscale impredictibile.
Pe scurt:
– muncești mai mult
– câștigi „mai mult” pe hârtie
– dar îți permiți mai puțin
Aceasta este România în care „te întorci”.
Deficitul bugetar: adevărul de care se fuge
România funcționează cu un deficit bugetar ridicat, peste angajamentele europene.
Comisia Europeană avertizează explicit:
https://economy-finance.ec.europa.eu/economic-surveillance-eu-economies/romania_en
Deficitul înseamnă un singur lucru: nota de plată vine.
Prin:
– taxe
– inflație
– împrumuturi
– presiune pe economiile populației
Nu prin reportaje optimiste.
Rating BBB-: la un pas de „junk”
România se află la limita inferioară a ratingului „investment grade”.
Fitch Ratings: https://www.fitchratings.com
S&P Global Ratings: https://www.spglobal.com/ratings
O retrogradare ar însemna:
– împrumuturi mai scumpe
– investiții mai puține
– presiune directă pe populație
Cine câștigă din marea minciună a „exodului invers”
Nu românii.
Nu diaspora.
Nu economia reală.
Câștigă:
– puterea politică, care are nevoie de optimism
– presa hrănită din bani publici, care are ordin să liniștească
– statul, care își cosmetizează cifrele ca să supraviețuiască
Concluzie #CBCRONews
Românii nu se întorc.
Românii circulă, fug dintr-o criză în alta.
România nu își aduce oamenii înapoi.
Îi ține în evidențe, ca să-și țină bugetele în viață.
Adevăratul patriotism nu este optimismul mincinos.
Este adevărul spus clar, chiar când presa și statul mint împreună.
Întrebarea de 1 miliard de euro
Tu câți prieteni ai care s-au întors definitiv în ultimul an?
Nu în vacanță.
Nu la nuntă.
Nu la botez.
Definitiv.
Scrie în comentarii:
– orașul
– realitatea ta
– cine chiar s-a întors și a rămas
Să vedem dacă viața reală bate cifrele de platou.












Leave a Reply