Mobilizarea în România
În toamna anului 2025, o parte din presa românească a ales să înlocuiască informarea cu panica.
Cuvintele „diaspora”, „mobilizare” și „15 zile” au devenit o formulă magică, un instrument de control psihologic asupra milioanelor de români plecați din țară.
Titlurile, aproape identice, au creat o realitate paralelă.
Titlurile care au semănat frica
Lista următoare ilustrează perfect mecanismul panicii mediatice:
- „Românii din străinătate pot fi mobilizați: legea apărării naționale prevede obligația de prezentare în 15 zile” – Ziarul Românesc, 17 octombrie 2025
- „Românii din diaspora au obligația legală de a veni în țară pentru mobilizare” – Libertatea, 23 octombrie 2025
- „Românii din străinătate vor avea 15 zile să se întoarcă în țară în caz de război” – G4Media
- „Bărbații români din Diaspora, mobilizați: au 15 zile să se întoarcă acasă” – Național.ro
- „Ce amenzi riscă românii din diaspora care nu se prezintă la chemarea armatei” – România TV
- „Românii din diaspora, chemați la oaste! Ordinul care îi vizează pe toți bărbații între 18 și 60 de ani” – DC News
- „Mobilizare generală: și românii din străinătate vor fi chemați să apere țara” – Observator
Aceste titluri au fost publicate fără verificarea etapelor legislative. Niciunul nu precizează că proiectul de lege nu este încă în vigoare.
Realitatea juridică
Guvernul României a aprobat în octombrie 2025 un proiect de modificare a Legii nr. 446/2006.
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților la 22 octombrie 2025, dar nu a trecut de Senat, nu a fost promulgat și nu a fost publicat în Monitorul Oficial.
Prin urmare, până la finalizarea acestor etape, nu există nicio obligație nouă pentru cetățenii români din diaspora.
Originea expresiei „15 zile”
Formularea provine din Legea nr. 446/2006, art. 55 alin. (2), care se referă la cetățenii aflați temporar în străinătate.
Ea nu se aplică celor care și-au stabilit legal domiciliul în alt stat UE.
Domiciliu formal vs. rezidență reală
În dreptul român, domiciliul este adresa din cartea de identitate.
În dreptul Uniunii Europene, domiciliul este locul unde cetățeanul trăiește efectiv.
„Cetățenii Uniunii care au avut reședința legală timp de cinci ani neîntrerupți într-un stat membru dobândesc drept de ședere permanentă.” – Directiva 2004/38/CE, art. 16
Un român cu rezidență permanentă în Germania, Spania sau Italia nu mai este domiciliat în România din punct de vedere juridic european.
Dreptul UE are prioritate
Constituția României, art. 148 alin. (2):
„Prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene (…) au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.”
România are competență exclusivă în materie de apărare, dar aceasta nu se poate exercita extraterritorial.
Orice lege națională care limitează libertatea de circulație contravine dreptului UE, potrivit jurisprudenței CJUE – Costa v. ENEL (1964), Swaddling (C-90/97) și Baumbast (C-413/99).
Ce înseamnă „plecat temporar”
Termenul nu există în dreptul european.
Este o invenție administrativă prin care România menține cetățenii în evidențele militare.
El nu are valoare juridică în Uniunea Europeană.
Ce aduce nou proiectul din 2025
Textul introduce categoria „soldat/gradat voluntar în termen”, o formă de instruire militară voluntară pentru tineri între 18 și 35 de ani, pe o durată de până la 4 luni.
Această prevedere nu vizează diaspora.
Cazurile reale ale românilor din străinătate
| Situație | Statut juridic | Soluție legală |
|---|---|---|
| Locuiești și lucrezi în Germania, dar ai domiciliu în acte în România | România te consideră „plecat temporar”, UE te recunoaște ca rezident german | Solicită pașaport CRDS și actualizează rezidența |
| Lucrezi legal în străinătate fără rezidență declarată | Statul român te poate notifica formal | Declară rezidența la primăria locală |
| Nu mai ai proprietăți sau familie în România, dar figurația din buletin nu e actualizată | Domiciliu formal fără efect real | Înregistrează-te la consulat |
| Ai peste 5 ani de ședere legală în alt stat UE | Domiciliu permanent acolo, sub jurisdicția locală | România nu te poate mobiliza legal |
De ce persistă confuzia
Statul are interesul să păstreze evidențele extinse: cifre electorale mai mari, rezerviști fictivi și aparența unei rezerve strategice.
Presa obedientă amplifică această ficțiune prin titluri care induc frică, nu informare.
Cum se protejează legal românii din diaspora
- Declară rezidența legală la primăria din statul gazdă.
- Solicită pașaport CRDS („cu domiciliul în străinătate”).
- Înregistrează-te la consulatul României.
- După 5 ani de ședere, cere certificat de rezidență permanentă UE.
- Nu semna documente de mobilizare primite online fără verificare consulară.
Concluzie: frica nu e politică de stat
La data de 26 octombrie 2025, România nu are o lege în vigoare care să oblige românii din diaspora să se prezinte la mobilizare.
Proiectul este încă în dezbatere, iar dreptul Uniunii Europene primează.
Domiciliul real este acolo unde trăiești, muncești și plătești impozite – nu acolo unde statul vrea să te țină în evidențe.
Surse
Legea 446/2006 |
Directiva 2004/38/CE |
Constituția României art. 148 alin. 2 |
CJUE C-90/97 Swaddling |
CJUE C-413/99 Baumbast
Leave a Reply