Israelul a declanșat vineri dimineața una dintre cele mai ample campanii aeriene împotriva Iranului din ultimele decenii. Sub numele de cod „Operațiunea Leul Trezit”, Forțele Aeriene Israeliene și Mossad au vizat instalații nucleare, baze militare și lideri ai Gărzii Revoluționare. Explozii puternice s-au auzit în mai multe cartiere din Teheran, iar Iranul promite un răspuns „dur și decisiv”.
Atac în plin zori și primele victime confirmate
La scurt timp după ora 4 dimineața, sirenele de avertizare au fost activate în toată Israelul. Simultan, presa iraniană de stat a raportat explozii în nord-estul Teheranului și la complexul nuclear de la Natanz. Potrivit surselor israeliene, atacul a fost „preventiv” și coordonat cu operațiuni de sabotaj realizate de Mossad.
Televiziunea iraniană afirmă că generalul Hossein Salami, liderul Gărzii Revoluționare, a fost ucis. De asemenea, au fost raportate decese în rândul unor oameni de știință nucleari și alți membri ai conducerii militare.
Ținte strategice: Natanz, Qom, Teheran
Israelul a confirmat că a lovit peste 40 de ținte, inclusiv facilități subterane de îmbogățire a uraniului la Natanz și depozite de rachete din apropierea Qom. Imagini din satelit arată incendii și pagube majore.
Mossad a desfășurat în paralel operațiuni împotriva sistemelor antiaeriene iraniene și a infrastructurii radar, pregătind terenul pentru avioanele F-35 israeliene.
Reacția Iranului: “Răspunsul nostru va fi dur”
Teheranul a promis represalii „decisive”. Spațiul aerian al Iranului a fost închis, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost activate la capacitate maximă. Ayatollahul Khamenei a declarat că „Israelul a trecut linia roșie”, iar „consecințele vor fi pe măsură”.
Poziția internațională: SUA se delimitează, NATO e îngrijorat
Statele Unite au negat orice implicare, senatorul Marco Rubio afirmând că „Israelul a acționat unilateral”. NATO monitorizează situația, iar mai multe state europene au convocat reuniuni de criză.
În același timp, Washingtonul și-a recalibrat prioritățile strategice. Într-o mișcare neașteptată, administrația SUA a anunțat că va redirecționa o parte substanțială a sprijinului logistic și militar de la frontul ucrainean către Orientul Mijlociu, motivând urgența și gravitatea amenințării nucleare iraniene. Această decizie a fost criticată de oficiali din NATO și Kiev, care văd în ea o posibilă slăbire a flancului estic european.
Fronturi deschise și amenințări hibride
Operațiunea israeliană a amplificat tensiunile în regiunea extinsă. Hezbollah a anunțat mobilizarea rezerviștilor, iar din Yemen au fost raportate mișcări ale grupării Houthi. Surse OSINT indică o posibilă coordonare informală a răspunsului Iranului prin intermediul acestor forțe-proxy. Totodată, statele din Golf își consolidează granițele și capacitățile de interceptare, iar Arabia Saudită a transmis un avertisment diplomatic ambelor tabere.
Pe fundalul conflictului, grupări de hackeri pro-iranieni au lansat atacuri cibernetice asupra infrastructurii energetice și financiare din Israel, dar și asupra unor servere din Europa. IDF a declarat că acțiunile cibernetice sunt „componenta invizibilă” a acestui conflict, iar atacurile nu sunt doar militare, ci și informaționale.
Implicații OSINT: escaladare în Golful Persic?
Analizele OSINT arată că următoarele ore sunt critice. Răspunsul Iranului ar putea include atacuri cu drone asupra Israelului, dar și asupra intereselor americane în regiune. Mișcări suspecte au fost deja observate în sudul Irakului și în Yemen. Nave comerciale care tranzitează Strâmtoarea Hormuz au primit avertismente, iar costul asigurărilor maritime a crescut cu 300% în doar 24 de ore.
Sistemele de urmărire militară evidențiază activarea unor baze iraniene din Isfahan, precum și desfășurarea de rachete sol-aer în proximitatea centralei de la Bushehr. Această mutare este interpretată ca o încercare de descurajare a unui al doilea val de atacuri israeliene.
Economia sub presiune: petrol, piețe și criză logistică
Prețul barilului de petrol Brent a sărit de 108 dolari, înregistrând cel mai abrupt salt din 2023 încoace. Bursa din Tel Aviv a suferit o corecție de 9,4%, iar șocul s-a propagat pe piețele europene. Investitorii fug către active de refugiu precum aurul, yenul japonez și francul elvețian.
Companiile aeriene au început redirecționarea rutelor comerciale, în special pe coridorul India–Europa. Emirates și Qatar Airways și-au suspendat zborurile către Teheran, iar companiile maritime evită porturile iraniene.
Concluzie CBCRO: o lume în pragul unei redefiniri strategice
Operațiunea „Leul Trezit” marchează o cotitură dramatică în conflictul Israel-Iran și poate redesena harta influenței din Orientul Mijlociu. Dincolo de retorică, consecințele militare, economice și geopolitice vor fi resimțite la nivel global. Washingtonul mută centrul de greutate strategic, Europa devine mai expusă, iar Iranul este împins în colț.
Conflictul latent devine vizibil, iar lumea privește din nou spre Orientul Mijlociu cu respirația tăiată. Iar întrebarea care se impune acum nu mai este dacă va fi un război deschis, ci cât de mare va fi acest război și cine îl va mai putea opri.
