În manualele de istorie, unirea românilor a fost mereu un act de voință, de sânge, de luptă. Astăzi, în 2025, ironia amară face ca noua „unire” să nu se scrie prin tratate sau revoluții, ci printr-un algoritm rece, instalat la granița Uniunii Europene.
Pe 12 octombrie, România pornește Sistemul de Intrare/Ieșire – EES. Oficial, este doar un pas tehnic: adio ștampile, bun venit la camere, amprente și recunoaștere facială. În realitate, este începutul unei lumi noi, în care frații noștri din Republica Moldova vor fi integrați în Europa nu prin politică, ci prin AI.
–
O poveste simplă, un drum complicat
Imaginați-vă un moldovean din Chișinău care merge să-și viziteze rudele la Iași. Până acum, pașaportul și o ștampilă erau suficiente. De acum, la prima trecere a Prutului, i se va scana fața, i se vor lua patru amprente și i se va crea un „dosar digital” european. La următoarea vizită, sistemul îl va recunoaște instantaneu.
Oamenii simpli nu vor protesta. Se vor supune. Își vor da amprentele, vor ridica privirea spre cameră și vor merge mai departe. Dar, în acea clipă, unirea dintre România și Moldova nu va fi făcută de popor, ci de un server.
–
Europa vrea control, nu unire
Uniunea Europeană promite că EES va reduce cozile și va elimina fraudele. Dar adevărata miză nu e comoditatea, ci controlul absolut asupra fluxurilor migratorii.
Pentru Bruxelles, moldoveanul care vine la muncă sezonieră nu este fratele nostru, ci „cetățean terț” care trebuie catalogat, monitorizat și, la nevoie, refuzat. În algoritm nu există frați, nici istorie comună, nici sânge românesc: există doar date biometrice.
–
România – teren de test
Nu e prima dată când România e tratată ca laborator european. Am testat vaccinuri, am testat politici verzi, acum testăm frontiera digitală. În următoarele luni, sistemul va fi aplicat progresiv, punct cu punct. Suntem din nou „la margine” – paznici ai unei Europe care ne cere să fim vigilenți, dar nu ne consideră egali.
În tot acest timp, basarabenii vor trece Prutul cu gândul la familie și la viitor, fără să realizeze că fiecare amprentă lăsată în baza de date înseamnă o mică cedare de libertate.
–
Unirea care nu seamănă a unire
În 1918, oamenii au ridicat tricolorul și au strigat „Unire!”. În 2025, unirea dintre România și Moldova se face altfel: tăcut, rece, prin algoritmi. În loc de steag, avem scanner. În loc de voință, avem recunoaștere facială.
Este aceasta o integrare? Sau o formă de subordonare digitală? Pentru prima dată în istorie, unirea nu mai e despre oameni, ci despre date.
–
Libertate contra siguranță
Cei care conduc Europa ne spun că e pentru siguranța noastră. Și poate că e adevărat: teroriștii și infractorii vor fi depistați mai repede. Dar întrebarea rămâne: câtă libertate ești dispus să pierzi pentru un pic de siguranță?
Când algoritmul va greși, cine răspunde? Când o persoană va fi blocată la frontieră pe nedrept, cine îi va apăra dreptul la drum? Sistemul nu are inimă, nu are memorie istorică, nu știe ce înseamnă „frați”. Știe doar fețe și degete.
–
Concluzie
Pe 12 octombrie 2025, România va intra oficial în era frontierelor digitale. Basarabenii vor fi primiți în Europa nu prin tratate, ci prin amprente. Iar unirea pe care o visam, aceea a inimilor și a voinței, se transformă într-o unire prin algoritm.
Poate că într-o zi vom ridica din nou tricolorul peste Prut, dar pentru moment, istoria noastră comună este rescrisă în serverele Uniunii Europene. Și întrebarea rămâne: suntem uniți sau doar integrați într-un sistem care ne vede ca date, nu ca oameni?
Unirea prin algoritm: frații noștri din Moldova integrați în Europa cu ajutorul AI
