Rusiei nu îi este frică de NATO, atac puternic

ATAC MASIV AL RUSIEI ASUPRA UCRAINEI

Noaptea de 4 spre 5 octombrie a adus cel mai amplu atac aerian al Federației Ruse din ultimele luni. Într-o operațiune combinată cu drone, rachete de croazieră și rachete hipersonice, Rusia a lovit infrastructura energetică, transporturile și zonele rezidențiale din vestul Ucrainei.
Potrivit RBC Ukraine, bilanțul confirmat este de patru morți și patru răniți, majoritatea civili.

Val de drone Shahed și rachete Kalibr ale Rusiei, lansate din Marea Neagră

Atacul a început la ora locală 22:00, cu zeci de drone Shahed-136 lansate din sud, urmate de rachete de croazieră Kalibr trase de pe navele din Marea Neagră. În jurul orei 03:30, bombardiere strategice Tu-95MS au lansat rachete Kh-101, iar la 06:30 avioanele MiG-31K au executat tiruri cu rachete hipersonice Kinzhal.
Forțele Aeriene Ucrainene confirmă că traiectoriile au traversat regiunile Sumy, Kiev și Zhytomyr, înainte de a lovi centrul orașului Lviv.

Imaginile publicate de primarul Andrii Sadovyi arată incendii în mai multe cartiere și pagube semnificative la clădiri civile. O parte din oraș a rămas fără energie electrică, iar transportul public a fost oprit.
Kyiv Post relatează că sistemele antiaeriene au reușit să doboare aproximativ 40% dintre drone, însă rachetele de mare viteză au depășit capacitățile defensive.

Polonia în alertă — NATO monitorizează granițele de est

Conform Reuters, Polonia a ridicat avioanele F-16 și a activat sistemele Patriot după detectarea mai multor traiectorii rusești în apropierea frontierei. Ministerul Apărării de la Varșovia a confirmat că spațiul aerian este monitorizat în regim continuu, iar apărarea antiaeriană se află în stare de alertă maximă.

Este a doua oară în ultimele 30 de zile când Polonia își activează complet sistemele de interceptare, după ce fragmente de drone au fost identificate în regiunile Rzeszów și Lublin.
În paralel, România menține starea de vigilență pe flancul de est, după incidentele din Delta Dunării, confirmate de France24.

Rachete hipersonice și drone „unjammable” – schimbarea de paradigmă

Sursele CSIS confirmă aplicarea doctrinei de „firepower strike” – o combinație letală între valuri de drone ieftine și lovituri de precizie cu rachete.
Scopul: saturarea sistemelor occidentale de apărare aeriană și epuizarea interceptoarelor scumpe, care costă de peste o sută de ori mai mult decât o dronă Shahed.

Conform Business Insider, Rusia folosește acum drone modificate, rezistente la bruiaj, controlate prin fibră optică.
Ucraina încearcă să răspundă cu sisteme automate bazate pe inteligență artificială, precum Sky Sentinel, dar implementarea este lentă și limitată. Doar câteva zeci de unități sunt operaționale.

Zaporojie și Cernihiv, sub foc – infrastructura energetică vizată direct

Pe lângă vestul țării, rachete rusești au lovit Zaporojie și regiunea Cernihiv.
News.ro și AFP relatează moartea unei femei și rănirea a nouă persoane, în urma prăbușirii unui bloc de locuințe.
Imaginile postate pe Telegram arată o clădire distrusă și incendii active în centrul orașului.

În același timp, AP News scrie că Rusia lovește constant infrastructura de energie și gaz, într-o strategie clară de destabilizare economică.
Peste 50.000 de locuințe din Cernihiv au rămas fără curent, iar Ministerul Energiei de la Kiev a confirmat avarii majore în rețelele de transport electric.

Cooperare ruso-chineză – precizia loviturilor ridică suspiciuni

The Guardian menționează posibila implicare a Chinei în furnizarea de informații satelitare pentru coordonarea atacurilor. Oficialii de la Beijing neagă orice cooperare, dar sursele ucrainene OSINT susțin că precizia rachetelor Kinzhal indică un nivel ridicat de ghidaj în timp real.

Reacții internaționale și tăcerea calculată a Uniunii Europene la atacurile Rusiei

Reacțiile occidentale au fost imediate, dar limitate la declarații politice. Franța a condamnat atacurile, iar Uniunea Europeană a promis „noi pachete de sprijin” pentru Kiev. Însă în teren, Ucraina rămâne singură în fața unui adversar care își ajustează constant tehnologia și strategia. România a transmis că „monitorizează situația”, în timp ce Polonia a făcut din nou dovada unei reacții operative și coordonate.

Concluzie: războiul se mută spre vest

Atacul din 5 octombrie confirmă o schimbare de direcție strategică.
Rusia nu mai lovește doar frontul estic, ci transferă presiunea militară asupra vestului Ucrainei — o zonă considerată până acum sigură și apropiată logistic de granițele NATO.
Lviv devine un nou punct zero al războiului modern: oraș cu populație civilă masivă, infrastructură critică și valoare simbolică.

Pentru Moscova, nu mai este vorba doar despre teritoriu, ci despre demonstrație de forță.
Pentru Kiev, fiecare noapte înseamnă o nouă încercare de supraviețuire.
Iar pentru Europa, atacul de azi este un avertisment — războiul nu se oprește la granițe, ci doar așteaptă momentul potrivit să le traverseze.