Pe 22 mai 2025, DNA a efectuat 8 percheziții domiciliare într-un dosar care vizează fapte de corupție comise de funcționari ANAF și reprezentanți ai unor firme de ridesharing. Ancheta vizează suspiciuni de trafic și cumpărare de influență în perioada martie–mai 2025. Deși pare o acțiune importantă, cazul nu lovește nici în rețelele de putere din instituții, nici în marile evaziuni tolerate politic. Dimpotrivă – face parte dintr-o rutină de „justiție demonstrativă” care menține corupția acolo unde contează.
DNA anchetează pionii, nu generalii
Faptele investigate sunt reale, dar insignifiante. În timp ce România pierde miliarde anual prin rețele de tip „stat paralel fiscal”, DNA ne servește încă o rețetă veche: funcționari de rang mediu, flagrant cu 3.000 de euro și comunicate care vorbesc despre “încredere în instituții”.
Cine controlează, însă, direcțiile regionale care decid cine este verificat și cine scapă? Cine anchetează cazurile în care ANAF închide ochii la evaziuni de ordinul milioanelor, dar vânează firme mici din transport sau agricultură? Răspunsul e clar: nimeni.
Președintele Nicușor Dan – între algoritm și absență
Aceasta era șansa unei poziționări ferme. Reforma fiscală reală începe cu exemplul personal și cu rupturi în lanțurile de complicitate administrativă. Nicușor Dan a promis „curățenie”, dar a livrat tăcere digitalizată. Nicio reacție oficială. Nicio propunere de reformă instituțională. Nicio demisie cerută.
Un stat captiv, guvernat prin interfețe. O președinție care comunică mai bine cu Google Forms decât cu propriile instituții.
România nu va fi salvată cu percheziții de imagine
Până când corupția nu va fi anchetată de sus în jos, până când protejații politici nu vor fi trași la răspundere, iar reforma ANAF nu va începe cu schimbări de structură și transparență reală, orice flagrant este doar un act de divertisment judiciar.
Statul e-n control. Dar nu pe el.
CrossBorderChroniclesRo se confruntă cu restricții de vizibilitate pe rețelele sociale și în motoarele de căutare.
Pentru a ne citi fără filtre, intrați direct pe www.crossborderchroniclesro.com și abonați-vă gratuit la buletinul nostru informativ.
📬 Rămâneți conectați la realitate. Nu la algoritmi.
Dacă apreciați munca noastră independentă și doriți să susțineți investigațiile și editorialele fără compromisuri, orice donație este binevenită.
🙏 Vă mulțumim. Sprijinul vostru ne ține în viață.
Born Rich
Foarte bine punctat. Totuși, în ecuația asta cu „percheziții demonstrative” și vinovați de serviciu, se trece cu vederea un aspect esențial: statul român tolerează în mod activ prezența unor giganți străini de ridesharing – precum Uber sau Bolt – care operează pe teritoriul țării fără să aibă o entitate fiscală românească.
Evident că, într-un asemenea cadru, se generează fraudă fiscală masivă. Firmele își trag comisioanele după bunul plac, fără control, în timp ce șoferii suportă poveri tot mai mari. Statul nu doar că nu reglementează eficient fenomenul, dar continuă să crească taxarea muncii și să hărțuiască fix actorii cei mai slabi din lanț – micile firme de transport sau colaboratorii locali.
Adevărata întrebare este: de ce se caută vinovați printre „firmele de ridesharing”, dar nimeni nu îndrăznește să pună lupa pe platformele internaționale care dirijează tot jocul din umbră?