Semnal roșu pe piețele financiare: România nu mai reușește să se împrumute. Investitorii penalizează haosul politic

Guvernul României a ratat luni, 5 mai 2025, o nouă încercare de finanțare de pe piața internă, într-un moment de maximă incertitudine politică generată de rezultatele controversate ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Investitorii au transmis un semnal clar: riscul suveran asociat României a devenit prea mare, chiar și pentru băncile care dispun de lichiditate abundentă.


—

O licitație ratată, un semnal major

Ministerul Finanțelor a scos la vânzare obligațiuni cu scadența în aprilie 2029, sperând să atragă 500 de milioane de lei. A primit oferte în valoare de doar 295 milioane de lei – adică mai puțin de 60% din suma dorită – și a fost nevoit să anuleze licitația. Este al patrulea eșec de acest tip dintr-un total de 11 încercări de finanțare organizate de la începutul anului.

Acest eșec nu este un incident izolat. Un episod similar a avut loc în noiembrie 2024, la o zi după victoria în alegeri a lui Călin Georgescu – un moment în care piețele financiare au reacționat cu prudență extremă, anticipând schimbări neconvenționale de direcție economică și geopolitică.


—

Costuri în creștere, încredere în scădere

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) arată că randamentul titlurilor de stat pe 10 ani (RO10Y) a crescut luni la 7,87%, comparativ cu 7,47% înainte de alegeri. La o emisiune organizată în aprilie, Ministerul Finanțelor plătise deja o dobândă medie de 7,14% pentru titluri pe doi ani, în urcare față de martie. Costurile de împrumut ale României se înscriu astfel pe o traiectorie periculoasă, cu implicații serioase pentru echilibrul bugetar.


—

Deficitul fiscal, o presiune în creștere

Guvernul are un deficit estimat la 7% din PIB pentru 2025, în condițiile unui necesar de finanțare brut de 232 miliarde de lei. Deși în primul trimestru al anului Ministerul Finanțelor a acoperit aproximativ 40% din această sumă, perspectivele sunt tot mai dificile. Riscul de derapaj bugetar sau de măsuri fiscale nepopulare (precum creșteri de taxe sau înghețări de cheltuieli sociale) este real și iminent.


—

Băncile stau pe bani, dar nu-i dau statului

Un paradox interesant: băncile românești – principalii cumpărători de titluri de stat – nu suferă de lipsă de lichiditate. În martie 2025, excedentul de lichiditate din sistemul bancar a atins 33,8 miliarde de lei, iar în această săptămână urmează să mai primească peste 10 miliarde de lei din partea statului, prin plăți aferente dobânzilor scadente.

Și totuși, investitorii aleg să nu reinvestească în titluri de stat. Acest refuz este un avertisment tăcut, dar răsunător: băncile nu mai au încredere în capacitatea statului de a oferi randamente sigure în condiții politice și fiscale stabile.


—

Factorul politic: un risc tot mai mare

Piețele financiare nu sunt indiferente la climatul politic. Victoria lui George Simion în primul tur al prezidențialelor și ascensiunea AUR sunt percepute de analiștii internaționali ca semne de ruptură față de traiectoria convențional-europeană a României. Această percepție alimentează incertitudinea și afectează ratingurile de țară. Cele trei mari agenții – Fitch, Moody’s, și S&P Global – au menținut perspectiva negativă pentru România, din cauza deficitului structural și a riscului de instabilitate guvernamentală.


—

Consecințe posibile

Creșterea datoriei publice în termeni reali, ca urmare a costurilor mai mari de finanțare;

Presiuni pe cursul de schimb, care ar putea duce la deprecierea leului și creșterea inflației;

Tăieri bugetare sau noi taxe, în lipsa unei finanțări sustenabile;

Reducerea investițiilor străine directe, pe fondul riscului politic perceput ca ridicat;

Blocaje în plata salariilor și pensiilor, dacă refinanțarea datoriilor ajunge în impas.



—

Concluzie: România pe marginea prăpastiei fiscale

Refuzul băncilor de a mai împrumuta statul român în condiții rezonabile este simptomul unei crize latente: încrederea în stabilitatea financiară a României scade, iar costurile neîncrederii vor fi plătite de toți cetățenii. În lipsa unei guvernări clare, coerente și predictibile, România riscă să alunece într-o spirală periculoasă de deficit, datorie și austeritate.