Crin, Simion si Sistemul: Cum se realizeaza democratia?

Romanii sunt chemati din nou la vot, duminica, 4 mai 2025. In aparenta, este o competitie democratica: 11 candidati, dezbateri, sondaje, exit polluri. In realitate, doar doi conteaza – si nu pentru ca ar fi cei mai votati, ci pentru ca au fost selectati din timp de diferite fractiuni ale Sistemului.

Crin Antonescu si George Simion. Pusi fata in fata ca adversari, dar uniti in realitate prin acelasi tip de influenta. Unul, reprezentantul Sistemului dominant – profund infiltrat in Bruxelles, NATO, CSAT, banci si justitie. Celalalt – vocea radicala a unei fractiuni care, de la epoca Basescu incoace, vrea sa recastige controlul pe flancul drept.

Dar adevaratul plan al alegerilor nu se joaca duminica. Ci in intervalul dintre tururi. Pentru ca acolo, Sistemul are cel mai mare avantaj: doua saptamani in care poate distruge orice adversar.


Fotografia care nu a starnit intrebari – dar trebuia:

Pe 1 mai, cand diaspora incepea sa voteze, circula deja imaginea cu Ilie Bolojan anuntand public sustinerea pentru Crin Antonescu, sub umbrela aliantei PSD–PNL–UDMR – “Romania Inainte!”. Dar ce a trecut neobservat de majoritatea publicului este alt detaliu:

Bolojan, presedinte interimar al Romaniei, anunta pe 30 aprilie ca statul roman va semna in iunie un imprumut militar de 8 miliarde de euro.

De ce e important? Pentru ca acest contract nu va fi semnat in mandatul lui Bolojan. Nici al lui Iohannis. Va fi semnat de urmatorul presedinte. Adica… de “alesul”.

Prin urmare, mesajul real nu este catre romani. Ci catre “partenerii” de la Bruxelles si Washington:

“Suntem gata. Am pregatit totul. Asteptam doar validarea omului nostru. Dati-ne semnalul.”

In acest moment, Crin Antonescu nu mai este doar un candidat. Devine garantul unui angajament de securitate si indatorare internationala. Iar Bolojan, interimarul care a preluat ura romanilor pentru a o absorbi si redirectiona, este mesagerul discret al Sistemului.


Simion – o amenintare reala sau o marioneta de rang B?

Multi il vad pe George Simion drept un intrus, un outsider. Dar adevarul este mai nuantat. Simion nu e anti-sistem. El este reprezentantul unei fractiuni mai vechi a sistemului – cea care, in timpul lui Basescu, a dominat serviciile, procuratura, presa “de dreapta” si retelele din justitie.

Dupa 2015, aceasta fractiune a pierdut teren in fata noii aliante PNL–PSD–SRI–”stat de drept european”. Dar n-a murit. Si-a reorganizat retelele in jurul AUR, a plantat oameni in administratie si a construit discursul suveranist.

Simion este produsul acestui contra-sistem. Nu este anti-sistem, ci “anti-sistemul dominant”. Iar rolul sau este clar: sa canalizeze furia populatiei si s-o directioneze intr-un culoar controlat.


Detonările programate: Ponta, Nicușor, Lasconi

Pentru ca planul sistemului sa functioneze fara rezistenta reala, trebuiau eliminate din timp si celelalte potentiale variabile instabile. Asa s-a intamplat cu Victor Viorel Ponta, a carui declaratie privind inundațiile din 2014 („Am salvat Belgradul deschizând Porțile de Fier”) a fost reîncălzită strategic în aprilie, compromițându-l iremediabil în ochii electoratului naționalist.

Nicușor Dan a fost detonat chiar înainte de turul I: fotografii apărute cu el într-o întâlnire privată la vila generalului SRI Florian Coldea, fostul coordonator al sistemului paralel din era Băsescu. Publicarea acestor imagini nu a fost întâmplătoare: ele au fost postate chiar de Elena Lasconi, candidata USR, care – potrivit propriei declarații – le-a publicat „ca să nu ascundă adevărul”. În realitate, Lasconi a fost marginalizată de Sistem după gafele privind diaspora și s-a transformat într-un pion de sacrificiu. Răzbunarea ei a devenit parte din scenariul general.

Fiecare piesă a fost eliminată înainte ca ea să devină un obstacol pentru finala dorită: Simion vs Antonescu.


Duminica – victoria simbolica. Luni – executia mediatica.

Pe 5 mai dimineata, totul va incepe. Presa centrala, ONG-urile, “sursele judiciare” si influencerii vor declansa un val de dezvaluiri despre George Simion.

Finantari netransparente. Mesaje private scurse. Fotografii “intime”. Conexiuni cu personaje controversate din anii 2000. Poate chiar un dosar deschis brusc.

Obiectivul este limpede: Simion trebuie distrus intre tururi.

Nu pentru ca ar castiga, ci pentru ca are sanse reale de a mobiliza o masa critica de votanti care nu pot fi controlati.


Toate piesele sunt ale Sistemului. Dar nu toate sunt egale.

Cei 11 candidati nu reprezinta optiuni reale. Sunt marionete, canale de drenaj pentru furie si confuzie. Dar jocul real se joaca intre cei doi candidati plasati pe locurile 1 si 2 – Crin si Simion. Nu pentru ca sunt liberi, ci pentru ca reprezinta cele doua blocuri rivale ale aceluiasi Sistem.

Cand romanii aleg intre ei, de fapt aleg intre doua stiluri de dominatie. Nu intre libertate si control.

Singurul risc real pentru Sistem, pana acum, a fost Calin Georgescu. Si acela a fost eliminat. Restul se desfasoara conform planului.


Alegerile din 2025 nu sunt despre viitorul Romaniei. Sunt despre confirmarea unei preluari definitive a controlului.

Crin Antonescu este candidatul principal al Sistemului globalist – garant al contractelor, datoriilor si “echilibrului geopolitic”. George Simion este figura carismatica a Sistemului paralel – grupul de interese ramas in umbra de la epoca Basescu, acum reactivat.

Romanii nu vor alege intre doi oameni. Vor valida un raport de forte. Iar intre tururi, Sistemul va elimina orice risc, cu toate mijloacele.

By Mircea Bivol

Mircea Bivol este jurnalist independent și fondator al publicației CrossBorderChroniclesRo. Scrie cu luciditate despre nedreptăți sociale, manipulare politică și realitățile ignorate de presa mainstream. Nu caută aplauze, ci adevărul – indiferent cât de incomod ar fi. A ales libertatea cuvântului în locul siguranței oferite de sistem. Publică articole bine documentate, inspirate din viața reală, experiențele personale și mărturii directe ale oamenilor care nu mai vor să tacă.

6 thoughts on “Crin, Simion si Sistemul: Cum se realizeaza democratia?”
  1. Eddie Suveranul spune:

    Ce noroc pe Sistem că știe totul dinainte: cine e marionetă, cine e piesă de decor, cine trebuie detonat „strategic”. Păcat că românii, în naivitatea lor, încă mai speră că George Simion n-o fi, totuși, un trădător. Dar ce știu ei? Doar votează, nu?

    1. Mircea Bivol spune:

      Așa e. Sistemul are un avantaj imens: nu se bazează pe speranță, ci pe scenarii testate, bugete și oameni bine poziționați. Românii, în schimb, sunt mereu lăsați cu opțiuni gata ambalate și etichete gata lipite — erou, trădător, extremist, „omul nostru”.

      Dar da, votul a devenit o formă de decor, când toate piesele sunt deja puse pe tabla de joc. Iar ironia supremă e că cei care votează sincer sunt exact cei care n-au fost invitați să înțeleagă regulile. Ei doar le simt pe pielea lor, după.

      Aici intervine jurnalismul — nu ca să înlocuiască votul, ci ca să reclame circul din jurul lui. Restul… se decide oricum în altă parte.

  2. Oroles Dacul spune:

    Românii n-au dovezi că George Simion e trădător. Doar suspiciuni, insinuări și etichete gata lipite. Și totuși, mulți speră că măcar de data asta, nu e o piesă din același joc. Poate nu e naivitate. Poate e ultima formă de curaj într-o democrație epuizată.

    1. Mircea Bivol spune:

      Poate că mulți români nu îl mai pot verifica pe Simion cu faptele, dar nici nu mai pot ignora instinctul colectiv, care le spune că toți cei care ajung la vârf… nu ajung singuri.

      Curajul de a spera în mijlocul unei democrații uzate e admirabil. Dar tocmai acest curaj merită adevăruri, nu doar speranțe. Iar noi, la CBCRO, asta încercăm să oferim: nu verdicte, ci contexte. Nu acuzații, ci hărți ale influenței.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *