Legătura dintre Soros, Antifa și acțiunile în Portland: Confruntarea juridică asupra OSF, retorica împotriva Antifa și intervenția militară în Portland sunt parte a unei strategii complementare de combatere a rețelelor progresiste și a violenței de stradă.
America fierbe. În aceeași săptămână, două mișcări majore au zdruncinat scena politică și juridică:
- Departamentul de Justiție a ordonat anchete asupra rețelei **Open Society Foundations (OSF)**, finanțată de George Soros.
- Președintele Trump a anunțat trimiterea de **trupe federale la Portland, Oregon**, pentru a proteja facilitățile ICE „sub asediul Antifa” și pentru a restabili ordinea într-un oraș descris drept „devastat de război”.
La prima vedere, par subiecte diferite. În realitate, ele fac parte din aceeași confruntare: statul american versus rețelele progresiste globale și expresiile lor radicale interne.
DOJ investighează rețeaua Soros
Potrivit New York Times și ABC News, un oficial de rang înalt, Aakash Singh, a transmis mai multor birouri federale din New York și California un ordin clar: să se pregătească pentru posibile investigații asupra Open Society Foundations.
Lista de capete de acuzare include:
- sprijin material pentru terorism,
- incendiere,
- activități de tip RICO (Racketeer Influenced and Corrupt Organizations Act – legea folosită împotriva mafiei).
Ce înseamnă RICO?
Legea RICO nu se aplică indivizilor izolați, ci rețelelor care facilitează sau coordonează ilegalități. A fost folosită în anii ’70 pentru a dărâma structurile Cosa Nostra. Faptul că acum este invocată în contextul Soros ridică ștacheta: DOJ consideră că OSF nu este doar o fundație „de idei”, ci o rețea ce trebuie verificată ca potențial mecanism organizat.
Trump cere aplicarea RICO
Totul a pornit de la mesajul lui Donald Trump din 27 august:
„George Soros și fiul său ar trebui să fie acuzați de RICO. Au sprijinit proteste violente și multe altele.”
Pentru mulți, părea încă un atac retoric. Dar câteva săptămâni mai târziu, DOJ a pus pe hârtie exact acest scenariu.
Replica OSF a venit imediat:
„Fundațiile pentru o Societate Deschisă condamnă fără echivoc terorismul și nu finanțează terorismul. Activitățile noastre sunt pașnice și legale.”
Rețeaua a catalogat investigația drept „atac politic asupra societății civile”.
DOJ, prin purtătorul de cuvânt Chad Gilmartin, a răspuns ferm:
„Vom investiga organizațiile care conspiră pentru a comite acte de violență sau alte încălcări federale ale legii.”
Portland: de pe hârtie la stradă
În același timp, Trump a făcut pasul care duce confruntarea din zona juridică în cea militară internă. Președintele a declarat că trimite trupe federale în Portland, oraș descris de el ca **„devastat de război”**.
Motivul invocat: facilitățile ICE (agenția pentru imigrare) sunt „sub asediul Antifa și al altor teroriști domestici”.
„Autorizez full force, dacă va fi necesar”, a transmis Trump.
Primăria Portland a respins măsura, spunând că nu a cerut ajutor federal. Dar legal, președintele invocă prerogativele sale prin Insurrection Act, care permit folosirea trupelor când ordinea publică nu mai poate fi menținută local.
Firul roșu: Soros – Antifa – Portland
Ce leagă aceste două episoade?
- În retorica lui Trump, **Antifa și protestele violente** sunt rezultatul unor rețele progresiste internaționale.
- Ancheta DOJ asupra OSF lovește direct în **sursa percepută de finanțare**.
- Intervenția militară la Portland este brațul vizibil al aceleiași lupte: statul american spune „stop” anarhiei care se manifestă pe străzi.
Este o strategie pe două fronturi: juridic (RICO) și militar intern (trimiterea de trupe).
Impactul asupra Europei și României
Pentru Europa, ecuația e clară: dacă SUA tratează rețeaua Soros ca pe o amenințare la securitatea națională, partenerii transatlantici nu mai pot ascunde sub preș subiectul.
România a fost ani la rând teren fertil pentru ONG-uri și campanii finanțate de OSF. Dacă DOJ produce dosare solide, și Bucureștiul va trebui să răspundă la întrebarea: **cât de mult din politica noastră a fost modelată de o rețea privată globală?**
Justiție la ordin sau curățenie reală?
Criticii lui Trump vor spune că e abuz politic, justiție la comandă. Susținătorii lui vor striga că e prima dată când „statul adânc” este pus sub semnul întrebării.
Realitatea? Probabil e un amestec. Trump are interese electorale clare, dar DOJ nu ar risca asemenea ordine scrise dacă nu ar exista suspiciuni solide.
Pentru România, lecția e simplă: dacă America poate ancheta rețele intangibile, și noi putem să cerem suveranitate și transparență.
Leave a Reply