Editoriale românești libere, scrise din Europa pentru o lume trează. CBCRO publică analize, opinii și reflecții din diaspora, fără cenzură și fără stăpâni.
Inițiativă Cetățenească în România, anul 2025. Un stat într-o continuă tranziție, o societate obosită de promisiuni, tăieri, abuzuri și reforme inutile. Guvernanții vin și pleacă, dar niciunul nu plătește vreodată pentru ceea ce a semnat. Contracte scandaloase, privatizări suspecte, concesiuni rușinoase – toate acestea par să fie norma, nu excepția. Dar dacă, pentru prima dată, poporul ar spune: AJUNGE?
Asta încercă să facă Legea Responsabilizării Guvernanților. O inițiativă cetățenească, apolitică, fără sponsori de partid sau fundații străine, lansată de jurnaliști, voluntari și români sătui să fie conduși de indivizi care distrug țara, fără a suporta nicio consecință legală.
CE PREVEDE LEGEA RESPONSABILIZĂRII GUVERNANȚILOR?
Legea introduce următoarele principii de bază:
Guvernanții (miniștri, premieri, președinți, parlamentari) pot fi trași la răspundere materială, penală și morală pentru deciziile administrative care produc prejudicii statului român.
Orice contract semnat în numele statului poate fi reevaluat și anulat dacă se dovedește că a fost semnat cu rea credință.
Introduce conceptul de „prejudiciu public moral”, alături de cel material, pentru distrugerea valorilor, istoriei sau identității naționale.
Prejudiciul nu trebuie să fie exclusiv financiar. Poate fi istoric, simbolic, cultural sau identitar.
Răspunderea este individuală, nu colectivă. Semnătura atrage responsabilitate directă.
ESTE ACEASTĂ LEGE CONSTITUȚIONALĂ?
Da. Constituția României, la art. 74, permite inițiativa cetățenească pentru legi ordinare. Legea nu aduce atingere principiilor constituționale, nu încalcă drepturi fundamentale, nu produce efecte retroactive și nu modifică structura statului. Este, din punct de vedere legal, o completare a normelor de transparență și responsabilitate publică.
CE PREVEDE CONSTITUȚIA ROMÂNIEI?
Constituția autorizează expres, prin art. 74 alin. (1), ca un grup de minimum 100.000 de cetățeni din cel puțin 11 județe să poată iniția o propunere legislativă. Condiția este ca propunerea să nu vizeze:
revizuirea Constituției,
legi organice cu caracter fiscal sau penal,
tratate internaționale sau atribuții ale Parlamentului/Guvernului privind apărarea.
Legea Responsabilizării NU încalcă aceste limite. Este o lege de tip procedural-administrativ.
SE POATE INTERZICE VOTUL SECRET ÎN PARLAMENT?
Da. Cetățenii pot solicita ca această lege să fie adoptată prin VOT PUBLIC în Parlament. În mod normal, votul este reglementat de Regulamentele celor două Camere, dar inițiativa poate cuprinde explicit un articol prin care să se interzică votul secret la adoptarea acestei legi. Parlamentarii să fie obligați să voteze nominal – pro sau contra –, iar votul să fie făcut public.
Aceasta este o măsură de presiune democratică: dacă spui că ești cu poporul, să vedem cum votezi. Fără ascunzișuri.
DE CE ESTE NECESARĂ O ASTFEL DE LEGE?
Pentru că România este o republică unde impunitatea este mai adâncă decât justiția. Pentru că nicio instituție actuală nu are mandat să evalueze moralitatea unei decizii administrative. Pentru că justiția este lentă, politizată, iar daunele nu pot fi recuperate decât printr-un mecanism direct, prevăzut expres de lege.
CE ESTE O INIȚIATIVĂ CETĂȚENEASCĂ ȘI CARE SUNT PAȘII LEGALI?
Conform Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni:
Este nevoie de un COMITET DE INIȚIATIVĂ format din cel puțin 10 cetățeni români cu domiciliul în România.
Proiectul de lege propus trebuie publicat în Monitorul Oficial, cu avizul Consiliului Legislativ.
Sunt necesare cel puțin 100.000 de semnături, provenind din minimum 11 județe, câte 5.000 din fiecare.
Se depune dosarul cu semnături și documentație justificativă la Parlament.
Parlamentul este obligat să pună inițiativa pe ordinea de zi pentru dezbatere.
Potrivit Art. 2 din Legea 189/1999, promovarea unei inițiative legislative cetățenești se face printr-un comitet de inițiativă alcătuit din cel puțin 10 cetățeni cu drept de vot. Aceștia nu pot fi membri ai Guvernului, aleși prin vot universal sau persoane numite de premier. Comitetul se constituie printr-o declarație autentificată la notar, care include scopul inițiativei, datele de identificare ale membrilor și asumarea că nu încalcă legea. Comitetul reprezintă cetățenii semnatari, iar componența sa este publicată în Monitorul Oficial odată cu proiectul legislativ. De asemenea, comitetul este responsabil cu depunerea propunerii legislative în Parlament în maximum 6 luni și își desemnează un președinte.
Strângerea semnăturilor poate începe doar după ce comitetul de inițiativă este legal constituit și proiectul de lege este avizat de Consiliul Legislativ și publicat în Monitorul Oficial.
ETAPELE JURIDICE PENTRU VALIDAREA INIȚIATIVEI
📌 1. Constituirea comitetului de inițiativă – Format din minimum 10 cetățeni cu drept de vot, care nu sunt membri ai Guvernului, parlamentari sau persoane numite politic. – Aceștia trebuie să semneze o declarație notarială comună, care include:
scopul inițiativei,
numele și datele lor de identificare,
asumarea legalității.
📌 2. Redactarea proiectului de lege și a expunerii de motive – În format juridic, conform cerințelor Consiliului Legislativ.
📌 3. Trimiterea proiectului pentru aviz la Consiliul Legislativ – Se trimite prin poștă sau personal la:
Consiliul Legislativ Str. G-ral Berthelot nr. 24, sector 1, București Tel: 021.312.28.58 www.clr.ro
– Se trimite într-un plic: proiectul de lege semnat, expunerea de motive și CD/USB sau e-mail cu fișierul .doc – Se așteaptă avizul. De obicei durează 7–21 zile.
📌 4. Publicarea în Monitorul Oficial, Partea I – După aviz, proiectul și componența comitetului sunt publicate. – Abia după această publicare se poate începe legal strângerea de semnături.
📌 5. Strângerea semnăturilor – Cel puțin 100.000 semnături, din cel puțin 11 județe (5.000 din fiecare). – Se folosesc formulare standard prevăzute de lege. – Semnăturile trebuie însoțite de datele de identitate ale semnatarului și județul de domiciliu.
📌 6. Depunerea dosarului la Parlament – Proiectul de lege, tabelele cu semnături și procesul-verbal final de predare. – Parlamentul este obligat să dezbată proiectul în mod public.
„Nu se poate vorbi despre democrație participativă fără reguli clare. Iar legea românească, prin Legea 189/1999, impune o procedură strictă care face diferența între un vis populist și o armă legală împotriva sistemului.”
Concesionarea resurselor naturale: De exemplu, concesionarea apelor minerale din Harghita-Covasna către o corporație străină pe 49 de ani, fără clauze de control sau redevențe flexibile. Statul nu câștigă mai nimic, iar localnicii rămân fără resurse.
Contracte cu prețuri umflate: Achiziții publice făcute de ministere cu prețuri de 10 ori mai mari decât cele reale – măști, tablete, bănci pentru școli.
Privatizări păguboase: Vânzarea Oltchim, CFR Marfă, Rompetrol fără garanții solide de investiții și menținerea locurilor de muncă.
Legi care distrug identitatea națională: Eliminarea istoriei din programa școlară, înlocuirea religiei cu ideologie de gen, fără consultare populară.
Refuzul referendumului: Parlamentul a ignorat referendumul privind redefinirea familiei – 3,6 milioane de români au votat, dar voința lor a fost aruncată la gunoi.
Subevaluarea patrimoniului: Vinderea unor clădiri istorice sau terenuri aparținând statului la sume simbolice către „investitori” conectați politic.
Modificarea simbolurilor istorice: Eliminarea denumirilor, busturilor, numelor unor domnitori din cetăți istorice (ex. Cetatea Neamțului).
Ignorarea protestelor masive: Adoptarea unor legi (ex. legea vaccinării obligatorii, legile justiției) fără o consultare publică reală.
CE POATE FACE FIECARE CETĂȚEAN
Articolul 1 al inițiativei spune clar: „Suveranitatea aparține poporului, iar guvernanții răspund în fața cetățenilor.”
Fiecare semnătură contează. Oricine poate deveni coordonator de județ, voluntar pentru strângerea de semnături, sau susținător în online. Contactează redacția CrossBorderChroniclesRo pentru a primi formularele oficiale și ghidul de participare.
OPINIE CBCRO
Această lege nu va fi susținută de partide. Este o bombă legislativă pentru clasa politică. Dar exact de asta avem nevoie. Românii s-au săturat de corupție fără pedeapsă, de demnitari fără rușine și de contracte semnate în numele țării fără răspundere. Dacă vrem o schimbare reală, aceasta este ocazia.
„Această inițiativă a fost concepută și formulată în întregime de către jurnalistul independent și redactorul-șef al CrossBorderChroniclesRo, @MirceaBivol, aflat în prezent în diaspora. Deși nu poate conduce formal comitetul de inițiativă, întrucât legea prevede ca membrii acestuia să aibă domiciliul în România, autorul acestui articol este inițiatorul real al ideii, al textului legislativ și al demersului de responsabilizare a clasei politice.”
CE SPUNE MAFIA ȘI CE SPUNEM NOI – RĂZBOIUL NARATIVELOR
Ce spune mafia politică
Ce spunem noi, inițiatorii
Legea va bloca deciziile administrative.
Legea nu blochează nimic. Doar obligă la asumare. Guvernarea nu e o joacă pe semnături.
Este vagă – nu se poate cuantifica prejudiciul moral.
Prejudiciul moral e deja recunoscut de instanțe. Iar distrugerea istoriei, identității sau culturii poate fi dovedită.
Avem deja DNA, Curtea de Conturi, ANI.
Toate au eșuat lamentabil. Legea aduce o cale civică, directă, apolitică.
Este un proiect populist.
Este o expresie a suveranității. Dacă poporul cere, poporul trebuie să decidă.
Este neconstituțională.
Total fals. Nu modifică Constituția, nu încalcă tratate, nu creează taxe.
Nu este oportună.
Este cea mai oportună. E cerută de realitate, nu de calendar electoral.
Aceste obiecții sunt praf în ochi. Dacă o lege deranjează clasa politică, atunci ea merită susținută. Adevărata întrebare este: de ce se tem?
Mircea Bivol este jurnalist independent și fondator al publicației CrossBorderChroniclesRo. Scrie cu luciditate despre nedreptăți sociale, manipulare politică și realitățile ignorate de presa mainstream. Nu caută aplauze, ci adevărul – indiferent cât de incomod ar fi. A ales libertatea cuvântului în locul siguranței oferite de sistem. Publică articole bine documentate, inspirate din viața reală, experiențele personale și mărturii directe ale oamenilor care nu mai vor să tacă.
